Aşa-numita revoltă a antreprenorilor faţă de măririle de salarii anunţate în sistemul bugetar vine dintr-o realitate pe care noi o observăm: nu avem o economie care să le susţină. ,  Mirabela Miron, preşedinte AVISSO

Despre AVISSO și Mirabela Miron

Absolventă de finanțe-contabilitate, Mirabela Miron a fondat în urmă cu 10 ani, alături de soțul ei, Ovidiu Miron, o societate specializată în furnizarea serviciilor financiar contabile și de audit. Firma a pornit de la doi clienți și a adunat, până prezent, peste 350 de clienți în portofoliu.

Publicitate

În calitate de președinte și fondator AVISSO dar și din rolul de vicepreședinte al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România filiala Iași și președinte al Clubului Tinerilor Experți Contabili din România, Mirabela Miron a contribuit la dezvoltarea mediului de afaceri ieșean.

Marturie stau ultimele evenimente deja de notorietate pentru comunitatea ieșeană:

Prin lansarea unui supliment economic, Iașul în Afaceri, AVISSO stimulează mediul de afaceri ieșean, aduce subiecte de interes din domeniul economic și facilitează dialogul dintre antreprenori, administrație publică și companii.

Recent, Mirabela Miron a primit premiul Excelența în Afaceri, alături de companii precum Continental și SCC Services din Iași, la „Seara valorilor“, eveniment organizat de municipalitatea ieșeană.

Care sunt cele mai importante modificări pe care le-aţi constata în privinţa evoluţiei pieţei de muncă? Cum acţionează cererea şi oferta?

Nici o companie importantă nu îşi mai permite să funcţioneze fără un departament performant de resurse umane.

Specialistul în resurse umane are un rol crescut în organizaţie, companiile locale sunt nevoite să se adapteze în condiţiile intrării pe piaţă a multinaţionalelor, care vin cu strategii de HR şi aparate de HR impresionante, proceduri etc.

Un alt motiv al întăririi departamentelor de HR la companiile cu capital românesc îl reprezintă concurenţa pentru angajaţi, care au de ales între compania ta şi o multinaţională.

Din acest motiv, sistemele de bonusuri, dar şi prezentarea organizaţiei trebuie realizate şi implementate de specialişti.

Resursele umane sunt în trend, nu mai este o poziţie care poate fi suplinită de, să zicem, Directorul economic.

Există o preocupare constantă la nivelul şcolii româneşti de a produce absolvenţi care să poată cu uşurinţă să ocupe un job într-o companie?

Avem în continuare o mare problemă în ceea ce priveşte diferenţa dintre şcoală şi ceea ce se întâmplă în economia reală.

De curând, un profesor foarte cunoscut al Iaşului, doamna Liliana Romaniuc, remarca în urma participării la un eveniment cu antreprenori, tocmai cât de departe este şcoala românească, nu doar la nivel de facultate, ci şi învăţământul preuniversitar, de pragmatismul din lumea antreprenoriatului.

Concluzia domniei sale, ca profesor, era că nici una din abilităţile dobândite la nivel profesional de către antreprenori nu se învaţă în şcoală.

În realitate, de multe ori calificarea se produce la locul de muncă, dacă nu este vorba despre un domeniu precum cel de IT, unde cunoştinţele din timpul facultăţii sunt esenţiale, deşi am putea discuta şi acolo destul de mult dacă este aşa sau nu.

În concluzie, aş spune că absolvenţii vin mai degrabă nepregătiţi în economia reală după absolvirea cursurilor.

Este motivul pentru care programele de voluntariat sau de internship sunt foarte importante pentru viitorul absolvent, recomand integrarea în astfel de programe încă din primul sau al doilea an de studiu la facultate.

În special tinerii sunt de părere că salariile oferite de angajatori sunt sub nivelul competenţelor acestora şi insuficiente în raport cu costul de zi cu zi al vieţii. Care este opinia dumneavoastră, ca angajator?

Din păcate, de multe ori, în mintea absolventului în căutarea unui loc de muncă legătura dintre munca sa şi plusvaloarea creată nu se realizează.

Un fapt care conduce la aşteptări foarte mari în privinţa salarizării, căci despre asta vorbim în primul rând, oricine îşi doreşte de la început, dacă se poate, un salariu cât mai mare, de câteva mii de lei, dacă vorbim despre Iaşi.

Or, realitatea o ştim, ca antreprenori, piaţa este departe de pretenţiile teoretice ale celor care îşi doresc să se angajeze. E adevărat că nu trăim într-o economie dezvoltată, că o piaţă scăzută determină salarii nu foarte mari.

Pe de altă parte, da, avem o problemă care ţine de productivitatea muncii.

Stăm ca ţară, nu doar ca oraş, foarte prost la acest indicator.

Un calcul făcut de specialişti ne arăta că suntem, ca ţară, la 45% productivitate faţă de Nordul Europei.

Revenind la cerere şi ofertă: piaţa reglează, într-adevăr, şi nivelul salariilor, piaţa funcţionează şi la noi. În cele din urmă, nevoia unui angajator de a avea şi păstra angajaţi se întâlneşte cu nevoia oamenilor de a avea un loc de muncă şi de a-l păstra. Pentru a avea mai mult, e nevoie de efort de ambele părţi.

Ce impact are creşterea salariului minim asupra companiilor locale?

Aşa-numita revoltă a antreprenorilor faţă de măririle de salarii anunţate în sistemul bugetar vine dintr-o realitate pe care noi o observăm: nu avem o economie care să le susţină.

Salariul minim pe economie a crescut de 1 februarie la 1450 de lei şi deja în industria textilă s-au închis primele fabrici, au ales să plece din România.

Micii antreprenori din industria textilă cu care am discutat iau în calcul reducerea numărului de salariaţi şi restrângerea activităţii.

Cu toţii ne dorim un standard de viaţă mai ridicat, ne dorim să câştigăm mai bine, dar acest lucru nu poate veni decât la pachet cu o productivitate mai crescută.

Dezbaterea dacă ar trebui să avem un salariu minim este una lungă, o viziune foarte de dreapta ar propune desfiinţarea acestuia cu totul, dar trebuie să ţinem cont de realitate, de ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate.

Şi în Statele Unite există un venit minim, însă calculat pe ora de muncă. Unii dintre republicani l-ar vedea desfiinţat cu totul, nu mai vorbesc de libertarieni.

Eu spun aşa: avem salariu minim pe economie, preşedintele Comisiei Europene vorbeşte despre un pilon social al Ununii Europene care ar trebui să se facă simţit prin introducerea unui venit minim garantat la nivel de bloc comunitar.

La final, ne întoarcem de unde am pornit. Dacă guvernanţii nu vor ţine cont în Legea Salarizării Unitare de productivitatea muncii, vorba domnului Adrian Vasilescu, consilierul domnului Isărescu, s-ar putea să ne trezim că se dă cu o mână şi se ia cu două mai târziu.

Cred că a fost destul de plastic domnul Vasilescu şi susţin această opinie.

Urmărim, desigur, cu atenţie, prognozele privind creşterea salariului minim, dar şi lefurile care se anunţă în sistemul bugetar.

Toate acestea au legătură cu sectorul privat, care trebuie să îşi atragă forţa de muncă din acelaşi bazin, mă tem că Statul va face o concurenţă neloială sistemului privat care, până la urmă, el susţine lefurile de la stat prin taxe şi impozite.

Dacă noi, privaţii, suntem mereu preocupaţi de productivitatea muncii, de numărul de sarcini îndeplinite de un angajat, de gradul lor de ocupare în timpul programului, în sistemul bugetar aceasta pare să fie ultima preocupare.

Se vorbeşte despre lefurile mici, dar nici un cuvânt despre calitatea muncii acestora. Nu suntem niciodată pregătiţi de o discuţie sinceră despre funcţionarii care taie frunză la câini şi despre funcţionarii care chiar muncesc. Când le facem o evaluare pentru a decide pe care îi ţinem în sistem şi pe care îi lăsăm să plece?

loading...

1 COMENTARIU

  1. De cele mai multe ori blamam profesorii si scoala, iar antreprenorii vorbesc despre voluntariat si practica din timpul facultatii, insa foarte greu gasesti firme la care sa faci voluntariat si practica. Efectiv antreprenorii nu te primesc sa faci practica, dar spun ca e importanta. Unde sa faci practica?
    De ce se vorbeste negativ de salariul minim pe economie? Ii afecteaza pe antreprenori, dar angajatii pot sa traiasca cu un salariu de mizerie in continuare, nu? Pai vrem si noi sa devenim tari civilizate, cu un salariu acceptabil, nu va mai plangeti dragi antreprenori. Firmele care au inchis activitatea, practic isi bateau joc de angajati, oferindu-le salarii de mizerie si o munca asidua.

LĂSAȚI UN MESAJ