evomag.ro

Acest proiect vizează dinamizarea activității turistice în orașul celor șapte coline, invitând vizitatorul la descoperirea și parcurgerea a șapte trasee tematice care definesc identitatea Iașului.

TRASEUL EVREIESC

Evreii au fost prezenți la Iaşi din vremuri străvechi, iniţial în număr redus, unii reuşind totuşi să ajungă în poziţii importante, precum logofăt sau medic la curțile domnitorilor Moldovei.

Cu timpul însă, comunitatea evreiască din Iaşi a crescut în importanță, depășind uneori jumătate din populația orașului.

La mijlocul secolului al XVII-lea, un important val de evrei s-a refugiat în Moldova, fiind alungați din Polonia și Ucraina.

Bunăvoinţa domnitorilor moldoveni a oferit un trai liber evreilor, care începuseră să comercializeze alimente, îmbrăcăminte sau delicatese.

inpuff.ro

În 1671 se construiește Sinagoga Mare – cea mai veche păstrată din România.

Cartierul Târgu Cucului, pe atunci periferic, a devenit centrul comunității evreiești din Iași, un loc extrem de dinamic, spiritual, dar dominat de sărăcie. Unii evreii au construit impozante edificii pe străzile comerciale, alții au fost mari filantropi, dar cei mai mulţi erau negustori extrem de pricepuţi.

La începutul secolului al XIX-lea, se înregistrează imigrări masive din Rusia și Galiția (Ucraina) cauzate de persecuții.

Evreii devin majoritari în multe târguri, inclusiv în Iași.

Perioada 1840-1940 a reprezentat o înflorire a culturii, artei și negoţului evreiesc. Au fost întemeiate peste 100 de sinagogi, zeci de școli, spitale, fabrici și prăvălii pe principalele artere comerciale ale orașului.

La Iași a luat ființă primul teatru evreiesc (idiş) din lume, sub îndrumarea lui Avram Goldfaden, dar și primul ziar idiș din lume, „Korot Haitim” (Cronica Timpului).

Tot în Iaşi au fost scrise şi versurile imnului viitorului stat Israel.

Anii 1900 sunt marcați de emigrarea masivă a evreilor (alături de alți europeni) către Statele Unite ale Americii.

Dificultăţilor economice li s-a adăugat şi seceta din 1905, apariția filoxerei care a decimat producția viticolă, precum şi Răscoala din 1907 a țăranilor împotriva latifundiarilor care adesea dăduseră în arendă unor evrei extinse suprafeţe de teren agricol.

Multiculturalismul din Iaşi nu era întotdeauna apreciat de către unii localnici.

Conceptele contrare ale religiei mozaice faţă de creştinism, culminate cu acuzaţia colectivă a poporului evreu de deicid (uciderea domnului Iisus Hristos), începuseră să creeze tensiuni între locuitori.

Pe fondul unui antisemitism în creştere în toată Europa, ziarele şi unele organizaţii filonaziste sau legionare au început să găsească evreii drept principali vinovaţi pentru orice problemă a ţării.

Începând cu 1938, guvernele antisemite şi apoi dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu au transpus ura faţă de evrei în legi care au dus la exproprierea evreilor, eliminarea din funcţii sau stigmatizarea rasială, ca măsuri de rezolvare a “chestiunii evreieşti”. Se dorea astfel “curăţirea terenului”, în special prin deportarea evreilor în lagăre.

Cel mai tragic moment al existenței evreiești din Iași se desfășoară în timpul Pogromului de la Iași din iunie 1941, când mii de evrei au fost executați în curtea Chesturii Poliției, dar și în case sau pe străzi.

Alte câteva mii au fost înghesuite în „trenurile morții”, din care puțini au reușit să supraviețuiască.

În urma acestui masacru, a deportărilor și apoi a exodului către Israel, comunitatea din Iași a ajuns la doar câteva zeci de familii.

Sistematizarea violentă din perioada comunistă a distrus, aproape în totalitate, memoria acestei comunități dinamice.

Câteva clădiri rămase, împreună cu documentele și poveștile scrise, oglindesc doar parţial însemnătatea comunităţii evreieşti pentru orașul Iași. Astăzi, comunitatea evreiască se implică în activităţi culturale, cu scopul de a conserva tradițiile iudaice prin diverse conferințe, dezbateri sau festivaluri.

melimeloparis.ro

LĂSAȚI UN MESAJ